george calin added you as a friend on his weblog

 

Urasc genul “bai, era mai bine inainte cand nu aveam tv , telefoane si calculatoare ca socializam mai mult” … Pai unde papucii mei socializam bai frate , ca ne invarteam intr-un cerc inchis ? … Cu toate astea recunosc ca noile retele de socializare imi provoaca greata-ras-nervi-teama-plictiseala , chiar daca sunt un membru al unora dintre ele , respectiv doua (la retele ma refer) . Ce anume imi provoaca g-r-n-t-p ? Pai initial chiar ideea de socializare in masa , dar ulterior cateva sabloane psihologice care isi aduc un bun aport in dezvoltarea acestui gen de comunicare . Am un top 100 al celor mai gretoase-de ras-enervante-de temut-plictisitoare manifestari exhibitioniste  care se petrec pe … hai sa ii zicem facebook … Totusi voi enumera doar vreo 7 (pacate?) dintre ele pentru a lasa loc in continuare cascadei voastre de g-r-n-t-p sa isi verse nespusele peste paginile de “noutati” ale cabinei de WC virtuale :

1. Cel mai … aaaahhhh … urasc asta … exhibitionismul erotic … postarile de genul “acum stiu ca te iubesc” , iar perechea  raspunde (nu intotdeauna … uneori e atat de dezamagita ca nici macar nu se oboseste) “eu am stiut de la inceput” , iar o prietena supeeer-dragutaaaa posteaza un comentariu de tipul “sunt atat de fericita pentru voi , va potriviti atat de bine” si la 3 minute vine si raspunsul “iti multumim si iti dorim si tie sa iti gasesti fericirea” (de unde deducem ca aia e o nefericita pentru simplul fapt ca nu e in situatia fericita de a-si exhiba fericirile)

2. Cred ca de fapt asta urasc cel mai mult - exhibitionismul abscons cu usor iz de escrocherie sentimentala - postarile astea sunt de cele mai multe ori in engleza ca e mai de film : “…enough for me” si imediat comentariul unui/ei prieten/e “esti ok ? ma sperii “ , dupa care urmeaza tacere (adica nescriere) sau un comentariu imediat in genul “de ce toata lumea interpreteaza gresit tot ce spun?”(pai pentru ca lumea nu e obisnuita sa asiste la o laba)  sau “sunt bine dar am nevoie de liniste” ( atunci de ce nu te retragi pe messenger ?)

3. Asta cred ca urasc totusi cel mai mult - exhibitionismul de grup - un glumet irezistibil : “m-am incaltat din nou cu manusa dreapta la piciorul stang” si imediat un comentariu “hahahahahaha” si inca unul “:)))))))))))) tot nu te-ai potolit?” si una mai toanta “ce nebuni sunteti! va poooop !” dupa care unu’ care nu are de lucru “lamuriti-ma si pe mine ca nu inteleg…” iar astia destepti rau de tot “:)))))))))))” , “:)))))))))))))))” , “:))))))))))))))” … Baaaai frate , pentru asta exista messenger , sau telefon … sau terasaaaaa !

4. Eeee , acum chiar uite una care ma enerveaza cel mai tare - exhibitionismul abscons prin asociere : o poza , un om in poza , sau chiar un rahat in poza si apoi un comentariu de tipul “tot la fel?” , si raspunsul “uite cine stie:)” , apoi contra-raspunsul “:)” … iar in acest moment cad pe spate de bucurie ca feisbucul e atat de transparent si eu pot asista la asemenea dialoguri pline de sens si profunzime …

5. Si daca cele de pana acum m-au enervat cel mai tare iata una care , in sfarsit , ma enerveaza cel mai tare si anume exihibitionismul voiajor : luam ca exemplu o poza idioata plina de comentarii idioate (uneori haioase) in mijlocul carora se posteaza exhibitionistul voiajor (fara nici un grad de prietenie cu cei implicati in onania colectiva respectiva) cu o replica de genul “nu credeti ca ati cam exagerat aici ?” sau “de ce spuneti ca x are fata de dement in poza asta ? mie imi pare foarte normal ?” sau mai rau “aici unde erati ?” … pai sa nu pui pitbullu’ la intrarea pe profil ?

6. Si acum in sfarsit chestia care ma enerveaza cel mai tare : exhibitionistul de tribuna – adicatelea ala care baga discursuri de genu’ “puterea omului nu sta in muschi ci in spirit , trebuie sa ne antrenam zilnic spiritoidalul ci nu femuralul sau bicepsul pentru ca in cele din urma murim fara ca muschii sa ne urmeze la cele vesnice si eterne dupa ce am trait o viata de minciuna si inselaciune dar plina de dorinte implinite doar in plan teluric , ceea ce nu e departe de adevar caci din pamant ne-am nascut (stati sa casc nitel) si in pamant ne vom … ne vom … (sunet de tobe) … intoarceeee (si aici am vomitat deja) ” … Ma rog , ma tem ca suna chiar interesant ceea ce am improvizat eu aici in comparatie cu … Ok , hai sa trecem la ultimul punct din articol , nu de alta dar nu vreau ca asta sa intre in topul celor mai voluminoase postari ale mele …

…7. Aici vreau sa fiu foarte scurt pentru ca asta intr-adevar ma enerveaza cel mai mult : citesc Academia Catavencu de 20 de ani cu ideea clara ca “cititorii nostrii sunt mai inteligenti decat ai lor” … pentru ca acum dupa un pol de ani aceeasi Academie Catavencu sa imi aduca in casa , prin intermediul feisbuc toti “cititorii lor”  :( 

Dincolo de faptul ca retelele astea de socializare imping cultul personalitatii pana la extrem constituindu-se in adevarate tribune ale predicatorilor fara de biserica , e foarte misto ca avem un parc de distractii virtual … Adica e foarte misto ca parcul asta de distractii este virtual , pentru ca daca ar fi real … cred ca s-ar cam lasa cu bataie.

POSTLUDIU :