prietenul la nevoie … te cunoaste
Aud foarte des replici din categoria “nu credeam sa patesc asa ceva de la un om pe care il consideram prieten” . Pai asta e problema ca tu il considerai prieten , poate ca si el te considera prieten dar in momentul in care s-a produs accidentul , tradarea , ruptura sau cum vrei sa-i mai spui se pare ca v-ati dovedit contrariul … reciproc … unul prin incalcarea unui legamant (imaginar sau doar pretins) iar celalalt prin intoleranta .
Uneori , pentru a il obliga pe cel de langa noi sau pentru a ne simti protejati , supraestimam relatiile de amicitie si asta duce la o ireversibila degradare a acestora sau in cel mai bun caz la dezvoltarea unei puternice rezistente la upgradare a lor .
Imi amintesc cat de tare ne fascina inca de mici copii legamantul de ” fratie de cruce ” pecetluit cu sange (il vazusem in filme si il citisem prin carti desigur) dar cu toate astea nu imi amintesc sa il fi facut (in inocenta copilariei) de doua ori … O singura data am jucat traznaia asta , cu un singur om (omulet ca si mine 
) , nu am avut niciodata intentia sa o repet la fel cum nu am avut vreodata intentia sa o fac pana in momentul acela . Da , ne-am taiat la mana si ne-am unit sangele de copii trazniti ce eram 
In inocenta copilariei mele “frate de cruce” nu insemna nici sustinator , nici martor , nici frate mason , nici aliat de razboi , nici…multe din ceea ce inseamna in conceptia adultilor “bun prieten” … Sau cel putin asa simt eu acum plonjand inapoi in timp … Aveam foarte multi prieteni dar un singur “frate de cruce” . Cu aia imi petreceam zilele dar cu asta le puneam la cale . Nu aveam patos asa ca nu ne puteam reprosa tradari … nu aveam vieti paralele asa ca nu era loc de vrajba , pizma , discordie …
In copilarie aveam cu totii un singur “cel mai bun prieten” , in cazul meu “frate de cruce” , iar acum sunt putin confuz auzind la tot pasul ce de prieteni “cei mai buni” avem .
Oare …
POSTLUDIU – THAT’S WHAT FRIENDS ARE FOR – Jungle Book
decembrie 11, 2009 la 2:47 am
Foarte greu gasesti un prieten in ziua de astazi … cand in relatiile interumane primeaza interesul.
Iar daca gasesti un prieten, atunci incearca sa-l ti langa tine.
decembrie 11, 2009 la 9:55 am
nuuu … e o diferenta intre a nu il indeparta si a-l tine langa tine … daca “incerci” sa il tii langa tine , demersurile tale vor naste reguli si regulile vor dezvolta o relatie conditionata …
multumesc pentru “gandurile tale” draga Lorena …
decembrie 11, 2009 la 10:47 pm
Prieteni ca in copilarie nu mai putem avea deoarece in momentul in care ne pierdem inocenta, pierdem un lucru de pret. Devenim meschini, egoisti, invidiosi si preocupati de vietile noastre marunte fara sa ii mai vedem pe cei din jurul nostru sau sa ne mai pese de altcineva. Cel mai adesea ii vedem doar pe cei care consideram sa ne vor fi de folos intr-un fel sau in altul pe viitor. Iar asta e un lucru tare trist , dar e lumea in care traim.
Daca nu am avea atatea prejudecati poate lucrurile ar sta altfel, dar gandim prea mult si simtim din ce in ce mai putin……
decembrie 14, 2009 la 10:12 pm
Draga Andreea , asta este o marturie sau ne facem cu totii vinovati ?
decembrie 14, 2009 la 12:11 pm
Ba avem prieteni! Avem in continuare prietenii din copilarie, chiar daca nu i-am mai vazut de 20 de ani. Avem si prietenul pe care l-am cunoscut ieri, ne salveaza viata azi si nu il vom mai revedea decat peste 10 ani, cand iubirea pentru el va fi ramas neschimbata.
Avem prieteni carora nici macar nu le stim numele! Poate o babutza care te-a ajutat sa te ridici din genunchi la biserica, un nene care a intins mana dupa tine cand era sa cazi din demarajul tip raliu al troleibuzului, un necunoscut care a oprit masina langa trotuar ca sa te intrebe de ce plangi…
Ce inseamna prietenie? Nu inseamna iubire neconditionata?
Tu esti si vei ramane pentru totdeauna prietenul meu, chiar daca ne vedem o data la 2 luni si atunci gasesti tu ceva de criticat la mine. Da George, despre tine e vorba!
decembrie 14, 2009 la 10:08 pm
Pai atunci , hai sa te critic … e aiurea rau comparatia prieteniei ( cum ar fi cea dintre noi care va ramane poate in eternitate chiar daca nu ne vedem frecvent ) si intalnirea cu o babutza habotnica disperata ca i-ai ocupat locul in biserica (chiar daca tu crezi ca te ajuta sa te ridici din genunchi) sau un nene libidnos care nu stia cum sa iti puna mana pe cur in troleu si s-a facut ca te salveaza … iertare dar sunt rau pentru ca tocmai incercam sa evit generalizarea ideii de prietenie … incerc sa definesc obiectul asta (sic!) numit prietenie .
) … 
Daca intr-adevar iti sunt prieten cum de ma poti compara cu babuta si nenea ala ca doar eu nu te-am ajutat sa te ridici sau sa te asezi … este dezonorant pentru ei …
Prietenia este mai mult decat o ciocnire , prietenia este o intalnire de destin …
Te pup si iti multumesc de grija … si , by the way , vineri avem totusi intalnire ( mai curand de doua luni
decembrie 15, 2009 la 8:48 am
Huooo, carcotasule!
Babuta era deja in genunchi, deci avea loc! Nenea din troleu m-a prins de mana exact in momentul cand cadeam pe spate, iar fundul meu nu e in fata! Si da, si tu ca si ei, m-ai ajutat sa ma asez si sa ma ridic exact cand aveam nevoie, dar la un nivel mult mai profund!
Oricum, m-ai facut sa rad cu lacrimi!
Da, prietenia este o “intalnire de destin”, dar dintr-o “ciocnire” stii cine ti-ar putea fi prieten si cine nu. E vorba de gesturile marunte care tradeaza intreg caracterul, acel gest spontan pe care omul nu are timp sa il programeze ca sa faca “bella figura”. Prima impresie. Una e sa cunosti o persoana in vacanta si alta e sa o intalnesti dupa un an de frecusuri si frustrari la serviciu!
Se pare ca noi ne asteptam ca prietenul pe care l-am cunoscut in budigai la pescuit sa isi mentina imaginea si dispozitia chiar si atunci cand e gatuit de cravata si de sef ca vanzarile merg prost.
Adevarata prietenie nu are voie sa fie circumstantiala! E spontana ca gestul babei din biserica, ca mana intinsa atunci cand plonjezi pe spate, ca cererea in casatorie atunci cand emotia care te gatuie vorbeste in locul tau. Asta numesc eu premisa unei prietenii adevarate.
Abia stept sa TE VAD vineri, ca tu pe mine o sa ma vezi mai greu…
Multumesc!
Cu drag,
Igalis